Europa şi Canada fac apel către Guvernul Cioloş pentru a stopa ratificarea CETA

De-Clic :: Europa şi Canada fac apel către Guvernul Cioloş pentru a stopa ratificarea CETA

Coaliția STOP TTIP&CETA&TISA

În atenția Dlui. Klaus Werner Johannis, Președintele României
 În atenţia Dlui. Dacian Cioloș, Prim-Ministrul României


STIMAŢI DOMNI,


Organizațiile nonguvernamentale subscrise, o parte membre ale Coaliției Paneuropene STOP TTIP&CETA&TISA, vă transmit prezentul apel pentru exercitarea dreptului de veto din partea României față de proxima ratificare a CETA, tratatul de liber-schimb ce ar urma să fie adoptat între Uniunea Europeană și Canada.

În momentul de față, România resimte presiuni pentru ratificarea CETA în interesul companiilor transnaționale, în ciuda unor semne de întrebare puternice din punct de vedere democratic în ce privește modul de negociere a tratatului, cât și din punct de vedere al impactului necunoscut pe care tratatul l-ar avea asupra economiei și a mediului înconjurător. În cazul României, dar și al altor țări membre ale Uniunii Europene, nu poate fi vorba despre comerț liber sau libera circulație a bunurilor şi serviciilor fără a fi asigurată, în prealabil, libera circulație a persoanelor. Or, cât timp Canada va menține regimul actual de vize pentru cetățenii români, este limpede că întreprinderile mici și mijlocii din România (IMM-uri) nu vor putea beneficia de avantajele presupuse de CETA. Aceeași obiecție este valabilă în cazul României și în privința tratatului TTIP.

Istoria recentă a României a consemnat deja o serie de cazuri de arbitraj foarte dezavantajoase pentru țară, dictate de diverse mecanisme ISDS (mecanisme pentru soluționarea disputelor între investitor și stat) instituite prin acorduri de liber-schimb din trecut. Cazul Micula și cazul emergent privind Roșia Montană sunt doar două exemple despre cât de dezavantajos poate fi acest tip de arbitraj.
La acest moment, România are două oportunități importante: aceea de a abandona vechile acorduri ce au instituit mecanisme ISDS și cea de a respinge includerea de mecanisme ISDS în tratatul CETA. Asemenea celorlalte sisteme juridice din Uniunea Europeana și din Canada și Statele Unite ale Americii, sistemul juridic din România este unul democratic, ce funcționează în baza legilor țării. Astfel, nu este necesară instituirea unui sistem juridic paralel pentru protejarea investitorilor privați împotriva abuzurilor statului. Subliniem faptul că sistemul ISDS propus de tratatul CETA include forma revizuită ICS (Investors Court System) propusă de către Comisia Europeană şi pentru tratatul TTIP şi lăudată drept o „reformă” a vechiului mecanism ISDS – ce acordă însă investitorilor aceleaşi privilegii care au permis soluții absurde precum cele din cazul Micula.

Un alt factor ce va avea impact negativ major asupra dezvoltării țării noastre în cazul ratificării CETA este așa-numita cooperare în reglementare. Deși acest capitol este mai puțin dezvoltat în CETA decât în negocierile pentru TTIP, el este totuși prezent. Autoritățile române vor fi obligate să negocieze orice inițiative legislative cu forțele de lobby ale companiilor canadiene, direct sau indirect, iar aceasta înainte ca respectivele proiecte legislative să fie supuse dezbaterii publice, potrivit procedurilor legale în vigoare.

Cooperarea în reglementare este strâns legată de o altă amenințare majoră asociată tratatului CETA: relaxarea standardelor. Fie că este vorba despre hrană, farmaceutice, mediu, patrimoniu cultural sau dreptul muncii, atât CETA cât și TTIP își propun să elimine nu doar barierele tarifare, ci și pe cele non-tarifare, care în unele cazuri pot însemna avantaje precum reducerea birocrației, dar care însă pot reprezenta și reale amenințări, precum reducerea unor standarde esențiale de calitate sau încălcarea unor drepturi fundamentale.

Din nefericire, România oferă deja un exemplu despre modul nefericit în care pot decurge lucrurile sub un tratat de tipul CETA și cum presupusele efecte pozitive pot să nu se manifeste deloc. În anul 2010, în vârful crizei economice globale, la cererea Consiliul Investitorilor Străini în România guvernul a modificat Codul muncii. Justificarea acestei decizii preconiza că reducerea drepturilor angajaților va fi compensată de o presupusă creștere a numărului de locuri de muncă, precum și de o stimulare a investițiilor străine în corelație cu creșterea mobilității în piața muncii, toate acestea cu o rezultantă comună în direcția creșterii economiei – mai mulți bani la stat, din taxe pe profit. Șase ani mai târziu nu se observă nicio creștere remarcabilă a numărului de locuri de muncă, a investițiilor străine sau a veniturilor la buget din taxarea profitului, mulți investitorii transnaționali uzând de mecanisme pentru evitarea plății taxelor, precum cele demascate în cazul Panama Papers. În realitate, modificarea Codului muncii a adus avantaje doar membrilor Consiliului Investitorilor Străini în România, permițându-le acestora să mențină salariile angajaților români la niveluri reduse sub media europeană.

De altfel, în acelaşi context al discuţiei economice, ne vedem nevoiţi să observăm că deşi România se află în plin proces de înregistrare la nivelul Uniunii Europene a tot mai multe produse alimentare tradiţionale drept Indicaţii Geografice Protejate, potrivit listei de Indicaţii Geografice Protejate în cadrul CETA există un singur produs românesc care are acest statut: Magiun de Prune Topoloveni. Este un fapt care ridică semne de întrebare privind soarta celorlalte produse tradiţionale româneşti.

Mai mult, în cazul CETA nu există nicio analiză asupra impactului tratatului asupra locurilor de muncă și a mediului în România. Considerăm așadar esențial înainte de ratificarea tratatului să dispuneți o analiză detaliată a impactului tratatelor CETA și TTIP asupra întregului mediu economic, cât și a mediului înconjurător în România. Fără a se ridica la nivelul anilor 2006-2008, în ultimii ani economia română a revenit în zona de creștere, cu exemple pozitive din agricultură, din activitatea firmelor de IT&C și cu o oarecare revenire a industriei. Aceste tendințe pozitive ar fi însă puse sub amenințare în cazul ratificării tratatelor CETA și TTIP, ce ar presupune nu doar eliminarea barierelor ci și o discriminare pozitivă în favoarea companiilor canadiene și americane care ar putea contesta prin mecanismul ISDS decizii ale executivului român ce contravin intereselor investiției lor (drept ce nu există pentru investitori români). Subliniem astfel necesitatea unor proiecții și simulări care să demonstreze oportunitatea unor asemenea tratate, înainte de ratificare. De asemenea, insistăm ca România să nu admită aplicarea provizorie a CETA, înainte ca tratatul să fie ratificat de parlamentele tuturor statelor membre, astfel încât efectele acestui tratat mixt să nu fie simțite decât dacă este aprobat prin legitimare democratică de parlamentele naționale.

Aceste motive ne determină să considerăm că nici CETA, în forma semnată și transmisă spre ratificare, și nici TTIP, în forma negociată de către Comisia Europeană, nu urmăresc îndeajuns interesele cetățenilor români sau a celorlalți cetățeni europeni. Faptul că negocierile CETA și TTIP omit în totalitate subiectul vizelor arată limpede că aceste tratate nu au fost concepute în beneficiul românilor, ci numai pentru satisfacerea cerințelor comerciale ale marilor corporații transnaționale. Sugestiile făcute deja de către guvernul român în direcția folosirii dreptului de veto pe motivul vizelor reprezintă un pas pe care îl susținem și vă invităm insistent să mențineți această poziție în continuare, atât datorită lipsei de reciprocitate în regimul vizelor, cât și al celorlalte argumente subliniate mai sus.

Pentru analizarea mai detaliată a oportunității celor două tratate, vă adresăm și o invitație la dialog. Vă rugăm să considerați prezenta comunicare drept o solicitare de audiență din partea semnatarilor, cu tema tratatelor CETA și TTIP.

Cu deosebită consideraţie,

Fundaţia Greenpeace CEE România
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România- Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Fundaţia Terra Mileniul III, România
Campania Salvaţi Roşia Montană, România
Platforma de-clic.ro, România
Asociaţia 2 Celsius, România
Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, România
Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”, România
Bankwatch România
Comunitatea Uniţi Salvăm, România
Asociaţia Eco Ruralis, România
Fundacja Strefa Zieleni, Poland
Institute of Global Responsibility (Poland)
Instytut Spraw Obywatelskich (INSPRO)/ The Civil Affairs Institute (Poland)
Michael Tziotis (Greece)
Naturefriends Greece
Peliti
Green Institute, Greece
Emmaus Aurinkotehdas ry (Finland)
Transnational Institute (TNI), The Netherlands
Dr. Raoul Marc JENNAR (France) - Political Scientist, author, France
Collectif  Causse Méjean – Gaz de Schiste NON (48 – France)
Collectif Stop TAFTA Florac (48 – France)
The Council of Canadians (Canada)
MiningWatch Canada
The January 1st Collective (Canada)
Rising Tide - Coast Salish Territories (Canada)
War on Want (United Kingdom)
Arbeitsgemeinschaft bäuerliche Landwirtschaft (AbL) e.V. in Deutschland
BI lebenswertes Korbach e.V. (Germany)
PowerShift - Verein für eine ökologisch-solidarische Energie- & Weltwirtschaft e.V. (Germany)
Vorsitzende Slow Food Deutschland e.V. (Germany)
Bürgerinitiative FrackingFreies Hamburg (Germany)
WeMove.EU
Friends of the Earth Europe (Belgium)
European Coordination Via Campesina - ECVC
Centre for Sustainable Development (Lithuania)
Skiftet.org - Sveriges  demokratinätverk, samt MinKampanj.nu (Sweden)
Society Movement for Sustainable Development of Slovenia – TRS
Keep Ireland Fracking Free
CGT (Confederación General del Trabajo) España